Librería Samer Atenea
Kálamo Books
Librería Elías (Asturias)
Librería Kolima (Madrid)
Librería Proteo (Málaga)
Într-un spital de psihiatrie de la marginea orașului, George stă nemișcat în Salonul 3, privind o lume care nu-i mai aparține. Nu este nebun. Este doar un om care a pierdut totul . Familia, locul, sensul de sine. Sistemul îl ține acolo pentru că e mai ușor decât să-l elibereze.Asistenta Mihaela este singura care îl vede. Nu ca pe un pacient, ci ca pe un om rătăcit. Când este în sfârșit externat, începe să o urmărească , nu cu vorbe, ci cu tăcere. O așteaptă la cafenea. Stă în fața spitalului. Îi lasă un manuscris scris în orele de liniște: Umbre care nu cer lumină.Ceea ce începe ca o recunoaștere fragilă devine încet ceva ce niciunul dintre ei nu poate numi. Între coridoarele reci ale spitalului, micul apartament în care trecutul încă trăiește și zăpada care acoperă orașul, George încearcă să devină altcineva. Își schimbă numele. Învață să rămână. Întâlnește un bătrân care îi arată că tăcerea poate fi o formă de prezență.Dar unele pierderi nu pot fi fugite. Când focul ia singurul sanctuar pe care l-a găsit, iar femeia care l-a iubit odinioară reapare din cenușa trecutului lor comun, zăpada nu mai este doar iarnă. Devine deopotrivă refugiu și mormânt.Aripi în Zăpadă este un roman auster și bântuitor despre prețul de a fi văzut, greutatea tăcerii și aripile fragile pe care un om încearcă să le lase în zăpadă înainte ca noaptea să se închidă peste el.Adrian Conerth scrie cu precizia cuiva care știe că cele mai adânci răni nu sunt cele care urlă, ci cele care așteaptă.